Sunt momente in care as vrea sa pot sa ma detasez cu totul de realitate, sa-mi construiesc treptat un vis si sa ma afund pur si simplu in el. Nu as sti ce urmeaza, dar as sti cu cine urmeaza sa-mi petrec secundele acelea putine, 2-3. M-as putea sufoca sau din contra, as putea sa respir mai mult din prezentul acela, oricare ar fi contextul.
Conteaza cu cine imparti visul.

De ce?

nu pot sa ating asemeni vantului, materia
s-o mangai firav doar o data,
sa trec pe langa ea si-apoi s-o uit.
De ce nu pot sa fiu asemeni lui?

nu pot sa ating asemeni apei, iarba
s-o readuc la viata doar o data
sa simt cum ma vrea toata.
De ce nu pot macar o data?

Culoare

cant melodii ce-n vis doar aud
le-mapart cu tine in mii de cuvinte si note
le-ndemn sa renasca cu noi intelesuri
picturi muzicale de-un alb pastelat
transpuse vor fi in mii de culori.


te-mbratisez sa ma pierd intru totul
in mine, in tine in tot Universul
ating viitorul cu-ale tale maini
incerc sa-l descurc din trecut.
sunt una cu tine
tresar: un fior ma cuprinde
neinteles gand bizar
tacut a ramas
un nou obiect pe-o lista infinita
nedescaurcate ganduri ne-mplinite.

momente

prea multe cuvinte ascunse-ntre randuri de praf
prea putine priviri descoperite de ochi grabiti spre nimic.
momente pierdute aiurea, pitite-ntr-un colt nevazut
absorbite de stari felurite
de bine de rau.
nestiute povesti de iubire
nerostite poezii de amor
negandite istorii si vise
toate mor.

incertitudine

ganduri si vise cu viteza luminii-
desfasurate intr-o minte cufundata-n trecut,
sperante uitate-ntr-o noapte de iarna
timpul le-acopera incet

privesc cum te pierzi in amanuntele vietii,
desi nu le vezi.

vreau sa le simti doar o singura data,
macar atat imi doresc.

un joc ce l-am pierdut deja,
desi neinceput- il termin.

inspir noutatea... sa uit

Cosmar

Flori de zapada de-un albastru fluorescent,
respiratie de-un rosu aprins,
rauri de ganduri cu viteza luminii-
dispersate sunt toate in mine.

Pamant putred sub picioare de-abia renascute,
miros intepator de formol concentrat,
simturi pierdute printre crengi vestejite-
moarte vor a fi toate-n neant.

Un zambet cat o mie de cuvinte

Un prieten imi spunea odata "Cratima este unitatea de masura ce leaga doua zambete si se masoara in placerea timpului petrecut impreuna".
Cred ca mereu zambetele sunt ceea ce ne leaga de persoanele speciale din viata noastra si mai ales consolideaza intr-o oarecare masura relatiile cu persoanele respective. Odata cu zambete aducem buna dispozitie si totodata suntem mai deschisi unii fata de altii. Zambind degajam o energie pozitiva iar cei din jur v-or raspunde in aceeasi maniera.

Un zambet nu se uita niciodata:
zambetul tau cand ma iubesti in soapta
si buze-si spun povestea toata
ochilor mei,atenti ca niciodata.

Copilarie

Un simplu joc

Păşind în infinitul gândului,
Pe acelaşi drum, pustiit de amintiri,
Chipuri de mult uitate găsesc,
Cuvinte sonore, risipite şi ele.
Un cântec e tot ce a fost:
Cu note definite, cu pauze finite şi dese.
Însă ecou au rămas.
Cu greu se distinge-
Negat e de vreme...
Idei, fapte, vise ascunse de timp
În cufere prăfuite, mereu neclintite.
Şi totuşi prezente se vor a fi multe,
Fie ele-ncepute,fie neterminate:
Pendulând între ieri şi mâine.
Dar totul rămâne un joc-
Cu aceiaşi actori numeroşi
Într-o unică piesă:
Viaţa